Iconografia in tarile slave
Scolile locale din tarile slave s-au afirmat in Serbia si in Bulgaria, iar in Rusia la Novgorod si la Pskov, apoi la Moscova incepand de la mijlocul veacului al XIV-lea. Fara indoiala ele au fost puternic receptive la influentele bizantine. Dar icoanele ruse prezinta caracteristici distinctive: tonuri plate, luminoase si vii; alungirea proportiilor; sinuozitatea liniei; simplitate si sobrietate, calitati laudate si in proverbele populare.
Un nou aport de elemente grecesti a avut loc mai intii la Novgorod, apoi la Moscova odata cu stabilirea lui Teofan Grecul. Lui i se datoreaza numeroase icoane, mai ales cele alcatuind tema Deisis in registrul inferior al iconostasului primei catedrale Blagovescenie din Kremlin (in 1405). Parerile specialistilor sunt impartite in ceea ce priveste faptul daca sa i se atribuie lui, sau unuia dintre ucenicii sai cunoscuta icoana "Maica Domnului de la Don", executata la Novgorod intre anii 1370 si 1390 si pe al carui revers se afla o Adormire a Maicii Domnului. Expresia de duiosie materna pe care o are aceasta opera si care contrasteaza cu aerul de gravitate transcendenta a Fecioarei de la Vladimir se poate datora libertatii de care se bucurase Teofan la Novgorod. Dar ea poate fi explicata si prin sensibilitatea proprie unui mester rus.
In orice caz, o arta autentic rusa va triumfa odata cu pictorul-calugar Andrei Rubliov (nascut intre 1360 si 1370, mort pe la 1430), autorul unui numar de icoane infatisind Praznicele Mari, care impodobesc iconostasul catedralei Blagovescenie din Kremlin, unde a lucrat in 1405 alaturi de Teofan Grecul si de un alt rus, Prohor din Gorodet. Dar cea mai pura capodopera a sa este vestita Troita (Sf. Treime)) din Galeria Tretiakov, de o maretie clasica. Dupa tragicul plin de patos al lui Teofan Grecul, Rubliov introduce o simplitate senina, mai potrivita temperamentului rus. Prin prestigiul legat de creatiile sale el a deschis cai noi artei din tara sa.
C. Delvoye
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu